Erau ucrainene dronele care au căzut pe teritoriul României?

Demontare

Da, o parte din ce spune clipul are temei real. În 2002, înainte de aderarea din 2004, Ucraina chiar a transmis secretarului general NATO de atunci, George Robertson, un protest prin care reclama presupuse dispute teritoriale cu România, o încercare documentată de a ne complica intrarea în Alianță. Este adevărat și că în Ucraina trăiește o comunitate română numeroasă, în jur de o jumătate de milion de oameni, a doua minoritate ca mărime, iar plângerile privind ucrainizarea forțată și restrângerea școlii în limba maternă sunt reale, ridicate oficial și de București. Grija pentru acești oameni și dorința ca banul public să fie cheltuit cu cap sunt cât se poate de legitime, mai ales acum, în plină grevă din sănătate.

Aici se rupe însă raționamentul. Afirmația centrală, că drona care a căzut aproape de Constanța și cea care ar fi putut lovi un obiectiv major ar fi fost ucrainene, este falsă. Fragmentele recuperate în Tulcea, Buzău și Brăila au fost identificate de MApN ca provenind de la drone folosite de Federația Rusă în atacurile asupra porturilor ucrainene, iar Parchetul General a confirmat că aparatul doborât era de tip Shahed, modelul folosit de armata rusă. Craterul de la Brăila a fost lăsat de racheta de interceptare trasă de un Eurofighter italian, deci de apărarea aliată care încerca să doboare o dronă rusească. Nici banii nu se varsă „de la gura copiilor” la Kiev, cum sugerează clipul: împrumutul SAFE de 16,68 miliarde de euro este un credit destinat industriei de apărare a României, iar sumele finanțează capacitatea militară proprie.

Tehnica este atribuirea falsă combinată cu vinovăția prin asociere: un adevăr istoric (Ucraina ne-a fost uneori vecin ostil) și o durere reală (soarta minorității române) sunt folosite ca să lipești pe seama Ucrainei fapte care aparțin, dovedit, Rusiei. Saltul de la „Ucraina nu ne-a fost mereu prietenă” la „deci dronele rusești sunt de fapt ucrainene și Ucraina e dușmanul” pică, pentru că instituțiile care au cercetat la fața locului spun clar cine a lansat aparatele.

Aceeași îngrijorare, dusă cinstit, arată altceva: poți cere ferm Kievului respectarea drepturilor românilor și poți cere transparență pe fiecare euro cheltuit, recunoscând în același timp că amenințarea din aer vine dinspre Rusia. Premisa ta poate rămâne în picioare, concluzia lipită de ea cade.