A blocat definitiv Curtea de Apel legea salarizării bugetarilor?

Demontare

Să lămurim întâi ce este adevărat, pentru că este mult. Pe 21 iulie 2026 Curtea de Apel București chiar a suspendat procedura proiectului legii salarizării publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie, la cererea Federației SANITAS. Și da, guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026 și lucrează interimar, deci nu mai poate iniția legi noi. Supărarea angajaților din sistemul bugetar este întemeiată: legea le rescrie salariile, iar Legea 153/2017 cere consultarea sindicatelor înainte. Faptul că o instanță a sancționat lipsa acestor consultări este o victorie reală a lor. Aici se oprește însă partea confirmată și începe umflarea. Decizia este o ordonanță președințială, o măsură provizorie, care poate fi atacată cu recurs în 5 zile, iar recursul nici măcar nu suspendă automat executarea. Motivul ei este procedural, absența dialogului social, o lipsă care se poate corecta, nu o ilegalitate de fond a salariilor. Instanța a oprit procedura proiectului guvernamental. Ea nu a spus că Parlamentul nu mai poate legifera pe această temă. Afirmația că „niciun parlamentar nu-l mai poate prelua” aparține președintelui SANITAS din interviu, este interpretarea juridică a sindicatului, iar minuta instanței vorbește doar despre „procedura proiectului”. Aici este saltul: o oprire temporară, pentru un viciu reparabil, prezentată ca o execuție definitivă a legii. Tehnica se numește omisiune de context plus falsă finalitate, la care se adaugă confuzia dintre ce a decis instanța și ce interpretează sindicatul. Un mod mai curat de a citi știrea: tocmai pentru că guvernul interimar nu are inițiativă, calea rămasă e ca parlamentarii să depună legea în Parlament, cu consultările refăcute (PNL a anunțat depunerea pe 22-23 iulie). Decizia obligă la reluarea dialogului, ea nu îngroapă legea. Verifică singur data și tipul deciziei: o ordonanță președințială atacabilă cu recurs nu este niciodată ultimul cuvânt.