Sunt plăcuțele de la Tărtăria „primă scriere din istorie”, veche de șapte mii de ani?

Autor TikTok: @diana.i.sosoaca.official

Publicat pe TikTok: 04.10.2026, 20:53:26

Detectat de MONARH AI: 04.10.2026, 21:33:06

Publicat de MONARH AI: 05.10.2026, 12:51:03

Caption original

#romanian #transilvania #ardeal #sosoaca #sos

▶ Vezi videoul pe TikTok

Afirmație cu afirmație

1. „Plăcuțele de la Tărtăria sunt prima scriere din istorie și au șapte mii de ani.”

   înșelător. Plăcuțele sunt descoperiri arheologice reale, cu un loc controversat în preistoria Europei din cauza disputei despre datare și despre natura semnelor. O datare exactă nu a fost stabilită, semnele sunt nedescifrate, iar cercetătorii prudenți le tratează ca simboluri sau protoscriere.

   Surse: Challenging Some Myths About the Tărtăria Tablets [P]; Tărtăria Tablets [S]; The tablets of Tărtăria: An enigma? A reconsideration and further perspectives [P]

2. „Pe acest pământ am fost creștini înainte de apariția creștinismului.”

   fals. Istoricul Vasile Pârvan socotea că nu dispunem de nicio informație sigură despre implantarea creștinismului în Dobrogea sau la daco-romanii din stânga Dunării înainte de mijlocul secolului al III-lea. Clipul nu aduce nicio mărturie pentru o credință creștină mai veche.

   Surse: Izvoarele apostolice ale creștinismului românesc [C]

3. „Sfântul Andrei i-a creștinat pe locuitorii acestui pământ fără violență și fără constrângere.”

   lipsă context. Din mărturiile istoricilor și din Sfânta Tradiție reiese că Sfântul Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la strămoșii daco-romani. Alți istorici au manifestat însă rezerve sau chiar îndoială față de știrile despre prezența și predica lui pe pământul României.

   Surse: Sfântul Apostol Andrei: Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale [C]; Izvoarele apostolice ale creștinismului românesc [C]

Demontare

În clip, Diana Șoșoacă spune că plăcuțele de la Tărtăria sunt „primă scriere din istorie de-acu' șapte mii de ani, din toată lumea”. Plăcuțele sunt artefacte reale, iar mândria față de patrimoniul Ardealului este legitimă. De la descoperirea lor, plăcuțele ocupă însă o poziție controversată în preistoria Europei, din cauza disputei despre datare și despre ideea că semnele lor ar exprima o formă de scriere. O datare exactă nu a fost stabilită până acum. Semnele rămân nedescifrate, iar cercetătorii prudenți le tratează ca simboluri sau protoscriere, fără să le socotească scriere în sensul strict al unui sistem care redă vorbirea. Șoșoacă mai spune că pe acest pământ oamenii au fost creștini înainte de apariția creștinismului și că Sfântul Andrei a venit aici. Istoricul Vasile Pârvan socotea că nu dispunem de nicio informație sigură despre implantarea creștinismului în Dobrogea sau la daco-romanii din stânga Dunării înainte de mijlocul secolului al III-lea. Tradiția îl socotește pe Sfântul Andrei primul propovăduitor al Evangheliei la strămoșii daco-romani, iar alți istorici au avut rezerve față de știrile despre predica lui pe pământul României. Saltul logic pornește de la două elemente autentice, un artefact remarcabil și o tradiție religioasă veche, și le transformă în certitudini despre cea mai veche scriere din lume și despre o credință creștină a strămoșilor anterioară apariției creștinismului. Tehnica este conflația, întărită prin apel la identitate. Putem prețui trecutul Ardealului fără să numim certitudine ceea ce arheologia și istoria păstrează încă în zona ipotezelor.