Publicat: 9 august 2026 · Matei-Șerban Călin, fondator 

Sâmbătă seara, în Recea-Cristur, județul Cluj, un echipaj de ambulanță chemat la un bolnav a fost oprit pe drum și atacat cu bâte, topoare și pietre. Parbrizul s-a spart, cioburile au rănit șoferul la ochi, iar el a ajuns pe masa de operație, cu luni de recuperare în față. Pacientul pe care echipajul îl transporta a făcut atac de panică.

Motivul invocat de localnici: un clip de pe TikTok care spunea că echipajul fură copii.

Ministerul Afacerilor Interne a dezmințit. În România nu a existat niciun caz de ambulanță implicată în răpiri de copii. Povestea cu „ambulanța neagră” e veche de decenii și reciclată periodic, iar acum revine însoțită de imagini și clipuri făcute sau modificate cu inteligență artificială.

MONARH nu a semnalat acest val. Scriem public de ce.

Ce am verificat

Am căutat narativul în tot ce am analizat din luna mai încoace. Rezultatul e clar: povestea care a dus la atac nu apare nicăieri în datele noastre. Cuvântul „ambulanță” apare de câteva zeci de ori, în discuții despre cu totul altceva, de la un incident la un spital până la măsurile pentru caniculă.

Cauza nu a fost un prag prea sever și nici o defecțiune. A fost o categorie întreagă la care nu ne uitasem.

Construisem detecția pe narativele care domină spațiul public românesc: alegeri, instituții, geopolitică, sănătate, ș.a.m.d. Panica morală în jurul răpirilor de copii e o „familie” separată de dezinformare, cu vocabular propriu, care circulă în grupuri și în sate mai mult decât în jurul dezbaterii politice. Nu o urmăream. Un clip din familia asta ar fi trecut prin fața sistemului fără să aprindă nimic.

Asta e o limită de acoperire pe care am închis-o prompt.

Ce am schimbat, în aceeași zi

Am extins detecția pe douăsprezece familii de narative. Panică morală și răpiri de copii, tratamente miraculoase și antivaccinism, conspirații clasice, război și mobilizare, atacuri la instituții, scheme financiare cu deepfake, resurse și apă, migrație, energie și facturi, tehnologie și inteligență artificială, religie, dezastre. Fiecare familie e construită pornind de la materiale de fact-checking publicate și verificate.

Am schimbat felul în care detectorul recunoaște o formulare. Cine scrie dezinformare nu scrie de două ori la fel: scrie cu litere repetate, cu cifre puse în locul literelor, cu spații intercalate ca să treacă de filtre, cu cuvinte în plus între termeni. Acum o singură regulă acoperă toate aceste variante.

Testat pe același material de arhivă și pe aceleași reguli de dinainte, schimbarea aduce cu aproape 50% mai multe semnalări corecte, fără să piardă nimic din ce prindea înainte.

Am pus o protecție pentru jurnaliștii care demontează. Un articol de fact-checking conține, prin natura lui, exact minciuna pe care o combate. Sistemul recunoaște acum limbajul demontării și nu mai tratează materialul care corectează drept material care dezinformează. Verificat pe o sută de fraze luate din fact-checkinguri reale.

MONARH analizează dezinformarea din spațiul public românesc. Lucrăm exclusiv cu conținut public.