A dat CCR o lovitură de stat când a respins-o pe Șoșoacă în 2024?

Autor TikTok: @mihaitiu8

Publicat pe TikTok: 05.10.2026, 13:11:47

Detectat de MONARH AI: 05.10.2026, 14:40:21

Publicat de MONARH AI: 19.10.2026, 17:08:27

Caption original

#alegeri #patriot #libertate #suveranitate #familie @Urmaritori Tiktok

▶ Vezi videoul pe TikTok

Afirmație cu afirmație

1. „Pe 5 octombrie 2024, CCR a anulat candidatura Dianei Șoșoacă, deși BEC o validase anterior.”

   adevărat. Faptul este exact. BEC înregistrase candidatura, iar CCR a admis contestațiile depuse împotriva ei și a anulat decizia BEC, cu 5 voturi la 2.

   Surse: Antena 3 CNN: Candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de CCR [P]

2. „Doar instanțele de judecată pot interzice unui cetățean să candideze, iar CCR a acționat fără drept.”

   fals. Constituția îi dă chiar Curții Constituționale sarcina de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui. Contestațiile împotriva înregistrării unei candidaturi la prezidențiale ajung, prin lege, la CCR.

   Surse: Constituția României, articolul 146 (atribuțiile Curții Constituționale) [S]; Antena 3 CNN: Candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de CCR [P]

3. „Decizia CCR a fost o „lovitură de stat”.”

   înșelător. Instituția competentă a judecat o contestație depusă pe calea prevăzută de lege și și-a motivat soluția. Poți contesta motivarea, dar o decizie luată prin procedura legală nu devine prin asta o preluare ilegală a puterii.

   Surse: Constituția României, articolul 146 (atribuțiile Curții Constituționale) [S]; HotNews: CCR respinge contestația Dianei Șoșoacă, motivarea [P]

Demontare

Decizia CCR din 5 octombrie 2024 prin care Diana Șoșoacă a fost scoasă din cursa prezidențială nu a fost o lovitură de stat. A fost hotărârea instituției pe care Constituția o face responsabilă de procedura alegerii Președintelui. Faptele de la care pornește clipul sunt exacte: Biroul Electoral Central a înregistrat candidatura, iar CCR a admis contestațiile și a anulat decizia BEC cu 5 voturi la 2. Votul împărțit arată că decizia a fost disputată chiar între judecători. Îngrijorarea e și ea de înțeles, pentru că scoaterea unui candidat din cursă e un gest grav și trebuie privit critic.

Clipul rupe firul în momentul în care afirmă că „doar instanțele de judecată” pot opri o candidatură. Constituția spune altceva. La articolul 146, litera f, ea stabilește că Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”. Contestațiile împotriva înregistrării candidaturilor la prezidențiale ajung, prin lege, la CCR. Curtea a reținut că „doamna Diana Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului”. Motivarea poate fi criticată. O instituție care judecă o contestație pe calea prevăzută de lege și își argumentează soluția nu preia însă puterea în mod ilegal.

Tehnica e simplă: o regulă inventată („doar instanțele pot”) transformă o decizie legală într-una ilegală, apoi eticheta „lovitură de stat” ține locul argumentului. Clipul vine de la un parlamentar al partidului condus chiar de Diana Șoșoacă, deci de la o parte direct interesată, și apare la aniversarea deciziei. Întrebarea care merită pusă e alta: ce criterii are voie CCR să folosească pentru a respinge o candidatură și cât de clar sunt scrise ele în lege? La întrebarea asta se poate răspunde cu argumente. Teza loviturii de stat se sprijină pe o premisă falsă.